Jurnal 2021

2021 nu s-a încheiat așa cum v-ați aștepta pentru că am uitat să vă povestesc despre a doua căzătură survenită în casă, în septembrie 2020, dar din fericire nu a avut repercursiuni negative asupra Biancăi. Anul trecut însă s-a întâmplat o căzătură semnificativă despre care vreau să va relatez.
Bianca își petrece cel mai mult timp în sufragerie, pentru că aici se află și clasa ei de școală. Scaunul de birou nu a fost așezat la locul lui, iar Bianca s-a împiedicat de unul dintre picioare, a căzut în fund și s-a lovit undeva în zona lombară.
Am decis să nu mai păstrăm acel scaun, pentru ca fetița să nu se mai lovească din cauza lui. În acel moment, am fost foarte speriați deoarece Bianca plângea foarte tare și am plecat cu ea la medic. La radiografie s-a observat că se lovise într-o zonă foarte dureroasă, iar medicii i-au recomandat să facă repaos fizic, să o dăm cu o cremă local și să-i administrăm sirop  de durere, o dată la 8 ore.
Bianca și-a revenit destul de repede, însă noi ne-am speriat foarte tare la gândul că acest lucru o va împiedica să mai meargă.
Anul 2021, a fost și anul în care i-au căzut cei mai mulți dințișori Biancăi și am fost nevoiți să mergem la stomatolog pentru o extracție de măsea. În luna februarie a trebuit să facă o radiografie dentară, care s-a dovedit a fi destul de dificilă, până când s-a prins poziția corectă a dinților. Este destul de incomod să stai cu dispozitivul acela, însă pentru Bianca a fost și mai greu, pentru că plângea și o durea și nici nu știa să spună ce o deranjează.
În acea perioadă i s-au schimbat dinții, premolari și molari. În luna martie anul trecut, a trebuit să-i sigilăm doi molari definitivi, iar această procedură a necesitat ihalosedare. Bianca s-a simțit foarte rău de la această ihalosedare și a vomitat toată noaptea. Ea a înghițit toată substanța și ar fi fost nevoie de o perfuzie pentru a se curăța, pentru că nu prea bea apă.
Toate aceste detalii nu erau cunoscute de noi pe atunci, de aceea a trebuit să chemăm salvarea. După ce i s-a făcut o injecție pentru liniștire, în cele din urmă s-au oprit vărsăturile și a putut să doarmă. Prima parte a anului trecut a fost cu schimbarea dinților, o perioadă critică cu stări de rău și vărsături.
În luna iunie i-a căzut un alt dinte și a vomitat din nou. Am trecut printr-o perioadă destul de dificilă, cu multe vărsături, care păreau că nu se mai termină. Au fost câteva zile în care nu prea mânca, dar vomita și am ajuns cu ea la spital, unde a stat internată câteva zile. Când s-a externat, Bianca luase o răceală.
La jumătatea lunii iulie, am trecut prin al treilea episod de vomă, după ce a mâncat ciorbă de perișoare. Iarăși am ajuns la spital, însă de această dată i s- a făcut doar o injecție împotriva vărsăturilor și s-a liniștit. După nici măcar 2 luni, a urmat din nou o perioadă cu stări de rău, imediat după ce a mâncat o ciorbă a la grec. Medicul pediatru ne-a spus ce să facem și am reușit să o tratăm acasă, fără să mai fie nevoie să ajungem la spital.
În octombrie, Bianca a făcut un control la un medic gastroenterolog pediatru, pentru a înțelege care este cauza acestor vărsături repetate. Medicul ne-a spus că toate aceste episoade au fost declanșate de evenimente diferite, cum ar fi căderea dinților sau o mâncare care nu i-a picat bine. Doctorul specialist ne-a sugerat să revenim pentru investiții mai amănunțite dacă se mai repetă o singură dată până la sfârșitul anului, însă slavă Domului că nu a mai fost nevoie.
În acea perioadă Bianca mergea la centrul de zi Brândușa, urma un program de logopedie care se ocupă de stimularea senzorială, masajul facial manual și cu peria Z-Vibe dar și jocuri și exerciții de motricitate fină, coordonare oculo – motorie și dezvoltarea imitației. După câtva timp, am renunțat pentru că doamna terapeut logoped nu a mai colaborat cu acel cabinet de logopedie, iar plecarea ei a coincis cu perioadele în care Bianca se simțea rău.
Am reluat gimnastica medicală (kinetoterapie) acasă, de două ori pe săptămână cu un singur kinetoterapeut. În perioada 2018-2020, Bianca a lucrat de 2 ori pe zi kinetoterapie, câte o oră acasă și o oră la centru, dar cu doi terapeuți diferiți, iar acest lucru s-a văzut în rezultate. 
Acum îmi amintesc o întâmplare frumoasă pe care vreau să o împărtășesc cu voi. În timp ce așteptăm o rețetă sau trimiterea pentru analize de la pediatru, nu îmi mai amintesc exact ce era, la ieșirea din policlinică vine un domn către mine și îmi dă o sumă de bani, spunând că sunt pentru fata mea. Acesta continuă să îmi spună că are și el copii și știe ce înseamnă, de aceea ar fi bine să îi primesc. M-am simțit atât de stânjenită de situație, dar am luat banii și i-am pus în geantă fără să îi număr. Am observat că era o hârtie de 100 de lei, însă gestul era important așa că i-am mulțumit frumos.
În drum spre casă, nu îmi puteam lua gândul de la acel domn, mă tot gândeam ce anume i-o fi atras atenția : faptul că eram  tristă, modul în care m-am îmbrăcat sau ce altceva. Mergeam pe jos și la un moment dat m-am oprit și m-am uitat în geantă, erau 500 de lei pe care Bianca îi primise de la un necunoscut. Nu îmi puteam explica acel gest frumos al unui necunoscut, pe care nici măcar nu l-aș recunoaște dacă l-aș mai vedea.
În acea clipă mă gândeam că Dumnezeu așa a vrut, să primesc eu acei bani sub formă de recompensă pentru ceva bun ce făcusem și eu odată la viața mea, pentru că nimic nu este întâmplător, iar binele se va întoarce întotdeauna, însă sub diferite forme.
În concluzie, eu am fost mereu de părere că binele făcut cuiva și lăsat nerecompensat, se va întoarce la tine. Dacă faci bine complet dezinteresat, vei fi răsplătit. Fă bine și vei găsi bine! 

sursă poză:  https://pixabay.com/ro/illustrations/puls-frecven%c5%a3a-b%c4%83t%c4%83i-de-inim%c4%83-inima-5454648/